Nedemni de C. H.

Toamna trecuta, fratele sau, Cristi, spunea ca s-a temut ca nu cumva, pierduti intre dezamagiri si deznadejde, noi sa fi uitat de el…

A rasuflat apoi usurat, vazand banerul desfasurandu-se deasupra unei peluze care altfel găzduia doar câteva sute de suflete ce agonizau în lupta cu resemnarea.

Acum, la început de februarie, iarăşi am avut motiv de aducere aminte. Dar noi, aici, am păstrat tăcerea. Am uitat de el? Cine ar putea susţine asta? Ce înseamnă a-ţi aduce aminte de un om care a intrat în lumea celor drepţi fără a ne dezamăgi vreodată? Ce rost mai au acum articolele dedicate lui? E doar un prilej de a scrie la comentarii un „Dumnezeu să-l ierte” pentru cel care nu a greşit cu nimic?

Care dintre păcate este mai mare? A-l comemora de ochii lumii, pentru ca a doua zi să revenim cu nepăsare la indiferenţa în care ne complacem, sau a nu scrie ceva despre cel a cărui memorie nu mai este de mult cinstită de dinamovişti aşa cum s-ar cuveni?

Să intrăm în aceeaşi oală cu cei care scuipând emblema „Câinilor Roşii” în paginile ziarelor şi site-urilor, fac într-un colţ loc şi pentru a spune cititorilor despre ce înseamnă el pentru Dinamo şi dinamovişti? Dincolo de scandările galeriei, ce moştenire am păstrat noi, în urma sa? De câte ori am dus, acolo unde el odihneşte, satisfacţii şi împliniri?

Cristi ştie că nu l-am uitat nici acum şi că, aşa cum lui îi este frate de sânge, nouă ne este frate de cruce, dar o cruce la care prea puţini dintre noi se mai înhamă în aceste vremuri. Lui Cristi îi mai putem zâmbi, pentru că el, cu tinereţea lui, a fost capabil să treacă peste acea dramă de la care anul acesta vom număra 10 ani. Dar lui Nea Marin? Durerea din ochii lui de părinte deznădăjduit te cutremură şi acum. Putem noi să ne ridicăm în faţa lui şi să spunem: „Uite, Nea Marine, pe jertfa lui, am înălţat un edificiu dinamovist de care suntem mândri! Cătălin nu şi-a pierdut tinereţea degeaba!”

Cine poate spune acestea, să pună mâna şi să scrie: „Pe 3 februarie 2010, Cătălin Hîldan ar fi împlinit 34 de ani”… şi să-şi pună numele la sfârşit.

de ( DinamoMania ) ( 04.02.2010 12:26 )